Wiki90
Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
|
|
|
|
Șarpe de apă
În zilele noastre, Șarpe de apă este un subiect pe buzele tuturor. De la apariția sa și până în prezent, Șarpe de apă a fost subiect de dezbateri, controverse și analize în diferite domenii. Impactul său asupra societății, politicii, economiei și culturii este incontestabil, iar relevanța sa crește doar pe măsură ce trece timpul. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Șarpe de apă, de la origini până la implicațiile pe care le are asupra vieții de zi cu zi. Prin analize aprofundate și obiective, vom căuta să facem lumină asupra acestui fenomen și să înțelegem adevărata sa amploare.
| Șarpe de apă | |
|---|---|
| |
| Șarpele de apă (Natrix tessellata) | |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Subîncrengătură: | Vertebrata |
| Clasă: | Reptilia |
| Ordin: | Squamata |
| Subordin: | Serpentes |
| Suprafamilie: | Colubroidea |
| Familie: | Colubridae |
| Subfamilie: | Natricinae |
| Gen: | Natrix |
| Specie: | N. tessellata |
| Nume binomial | |
| Natrix tessellata (Laurenti, 1768) | |
| |
| Arealul șarpelui de apă | |
| Sinonime | |
|
Coronella tessellata Laurenti, 1768 | |
Modifică text  |
|
Șarpele de apă (Natrix tessellata) este un șarpe neveninos din familia colubride (Colubridae) răspândit în Europa de sud, centrală, Peninsula Balcanică, Asia Mică, Asia centrală, până la Golful Persic și lacul Balhaș. Este răspândit și în România și Republica Moldova. În România se găsește în toată țara, exceptând Moldova; predomină în Delta Dunării și în complexul Razelm. Are peste 1 m lungime, este zvelt, cu capul lung și îngust. Spatele este galben-cenușiu, cu un desen închis, alcătuit din cinci șiruri de pete pătrate cu aspect de tablă de șah. Adeseori pe ceafă se observă o pată în formă de V. Nu are pete deschise pe laturile capului. Abdomenul este alb-gălbui sau roșu-portocaliu, cu pete negre alternante. Șarpele de apă este mai adaptat la mediul acvatic decât șarpele de casă și stă mai mult în apă, îndepărtându-se puțin de mal. A fost găsit până la 1000 m altitudine. Adesea pândește prada sub apă. Se hrănește cu broaște, mormoloci, tritoni și pești (guvizi, păstrăvi etc). Ponta este depusă în iunie-iulie și conține 5-25 de ouă albe, lungi, lipite unele de altele și îngropate la adâncime mică în sol afânat, frunzar, detritus, sub mușchi, paie putrede etc.
Referințe
- ^ IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Boulenger, G.A. 1893. Catalogue of the Snakes in the British Museum (Natural History), Volume I. London. pp. 233-234
- ^ {{Citat web|title=Facts about Water Snakes|url=https://www-livescience-com.cdn.ampproject.org/v/s/www.livescience.com/amp/52768-water-snake-facts.html?amp_js_v=a6&_gsa=1&usqp=mq331AQFKAGwASA%3D#aoh=16011130822892&referrer=https%3A%2F%2Fwww.google.com&_tf=De%20pe%20%251%24s&share=https%3A%2F%2Fwww.livescience.com%2F52768-water-snake-facts.html%7Cautor=Jessie Szalay|accessdate=26 septembrie 2020
Bibliografie
- Ion E. Fuhn, Șt. Vancea. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia (Țestoase, Șopîrle, Șerpi). București: Editura Academiei Republicii Populare România, 1961, 352 p.
- Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.
- Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005
