Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
În articolul de astăzi, vom explora lumea fascinantă a lui Albina (ziar). De la originea sa istorică până la relevanța sa astăzi, prin multiplele sale utilizări și aplicații, acest articol își propune să ofere o prezentare completă și detaliată a Albina (ziar). Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza impactul acestuia în diferite domenii, precum și tendințele și provocările cu care se confruntă în prezent. Cu o abordare multidisciplinară și o perspectivă critică, ne vom cufunda în complexitatea și diversitatea lui Albina (ziar), pentru a oferi cititorilor noștri o perspectivă informată și îmbogățitoare asupra acestui subiect captivant.
Albina a fost un periodic românesc apărut din inițiativa lui Vicențiu Babeș și Andrei Mocioni, al cărui prim număr a apărut la 23 martie/8 aprilie (după alte surse Arhivat în , la Wayback Machine., la 15 aprilie) 1866 la Viena. Din 1869 până în 1877, Vincețiu Babeș a continuat tipărirea la Budapesta, cu toate că fusese interzis în Ungaria în 1869. Deviza sub care apărea ziarul era: „Daco-românia morală, culturală, una și indivizibilă”.
Ziarul s-a remarcat printr-o atitudine antidualistă pronunțată, fapt pentru care redactorii au fost trimiși de nenumărate ori în judecată. Principalul finanțator a fost familia Mocioni. O bună parte din fonduri se trăgeau din numărul destul de mare de abonamente.
Printre colaboratorii de la Albina s-au numărat Vasile Grigorovița (editor), George Popa, Ion Ciocan, Iulian Grozescu, Gruia Liuba.
Mihai Eminescu va debuta aici ca publicist. În 1870, în numerele din 7/19 și 9/21 ianuarie, Eminescu publică articolul O scriere critică, în care ia apărarea lui Aron Pumnul împotriva unei broșuri a lui D. Petrino din Cernăuți.