Astăzi, Amnesty International este un subiect extrem de relevant, care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Amnesty International a devenit un punct constant de discuție în orice, de la politică la cultura pop. Acest articol va încerca să analizeze în profunzime impactul Amnesty International asupra societății contemporane, explorând diferitele sale fațete și modul în care a ajuns să ne influențeze viața în moduri pe care poate nici nu le-am luat în considerare înainte. Prin mărturii, studii și opinii ale experților se urmărește să facă lumină asupra acestui subiect și să ofere cititorilor o viziune completă și actualizată asupra Amnesty International.
Amnesty International
Activiști Amnesty International în timpul paradei gay din Stockholm
Filialele Amnesty International în anul 2012 (Romania încă este albastră, Moldova încă nu e albastră)
Abreviere
AI
Motto
Mai bine aprinzi o lumânare decât să blestemi întunericul.
Amnesty International a fost fondată în 1961 de avocatul britanic Peter Benenson și un Quaker numit Eric Baker. Organizația a primit premiul Nobel pentru pace în 1977.
organizația a fost cunoscută pur și simplu ca „Amnistia”.
Ceea ce a început ca un scurt apel a devenit în curând o mișcare internațională permanentă care lucrează pentru a-i proteja pe cei închiși pentru exprimarea non-violentă a opiniilor lor și pentru a asigura recunoașterea la nivel mondial a articolelor 18 și 19 din DUDO. Încă de la început, cercetarea și campania au fost prezente în activitatea Amnesty International. A fost înființată o bibliotecă pentru informații despre prizonierii de conștiință și a fost înființată o rețea de grupuri locale, numite grupuri „TREI”. Fiecare grup a lucrat în numele a trei prizonieri, câte unul din fiecare dintre cele trei regiuni ideologice principale ale lumii de atunci: comunist , capitalist și în curs de dezvoltare.
La mijlocul anilor 1960, prezența globală a Amnesty International creștea și au fost înființate un Secretariat Internațional și un Comitet Executiv Internațional pentru a gestiona organizațiile naționale ale Amnesty International, numite „Secțiuni”, care au apărut în mai multe țări. Ei au fost sprijiniți în secret de guvernul britanic la acea vreme. Mișcarea internațională începea să cadă de acord asupra principiilor și tehnicilor sale de bază. De exemplu, problema adoptării sau nu a prizonierilor care susțineau violența, cum ar fi Nelson Mandela , a ajuns la un acord unanim că nu poate da numele de „Prizonier de conștiință” unor astfel de prizonieri. Pe lângă activitatea bibliotecii și a grupurilor, activitățile Amnesty International s-au extins pentru a ajuta familiile deținuților, a trimite observatori la procese, a face declarații în fața guvernelor și a găsi azil sau locuri de muncă în străinătate pentru prizonieri. Activitatea și influența sa creșteau și în cadrul organizațiilor interguvernamentale; ar fi acordat statut consultativ de către Națiunile Unite, Consiliul Europei și UNESCO înainte de încheierea deceniului.
Organizare
Amnesty International este guvernată de un Consiliu Internațional Executiv, compus de opt membri care sunt aleși pentru un termen de doi ani de Ședința Internațională de Consiliu a organizației. Acest consiliu este compus de delegațiile naționale Amnesty, care au fiecare, la rândul lor, un bord director. Consiliul Internațional Executiv are un Secretar-General și un Secretariat Internațional, situat în Londra, Regatul Unit.
Structurile organizaționale naționale diferă între state. În Statele Unite ale Americii, membrii individuali ai Amnesty International votează pentru a alege membrii la bordul director național, care are 18 poziții. Directorii sunt aleși pentru un termen de trei ani.
Amnesty este finanțată aproape în totalitate de abonamente și donații de la membrii săi din toate părțile lumii. În afară de directori, cei 200 de cercetători de la Secretariatul Internațional de la Londra și diverși coordonatori și organizatori din filialele naționale, majoritatea din membri, coordonatorii și activiștii organizației sunt voluntari. Amnesty International nu acceptă donații de la guverne sau organizații guvernamentale, fiind organizație apolitică și nepartizană.
Bugetul organizației din 2002 a fost compus din următoarele categorii: