Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
În articolul intitulat Biserica Curtea Veche, vom explora pe deplin acest subiect/persoană/dată fascinantă care a captat atenția multora de-a lungul anilor. De la impactul său asupra societății până la influența sa asupra culturii populare, Biserica Curtea Veche a lăsat o amprentă de neșters în istorie. Printr-o analiză exhaustivă, vom examina cele mai relevante și controversate aspecte ale Biserica Curtea Veche, oferind o perspectivă unică și îmbogățitoare asupra acestui fenomen/persoană/dată. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și învățare care, fără îndoială, ne va conduce să înțelegem și să apreciem mai bine importanța lui Biserica Curtea Veche în lumea de astăzi.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Biserica "Buna Vestire" Curtea Veche | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 44°25′48″N 26°06′07″E / 44.430133°N 26.102014°E |
Localitate | București |
Țara | România |
Adresa | Str. Franceză 33, sector 3 |
Edificare | |
Data începerii construcției | 1545 |
Data finalizării | 1554 |
Clasificare | |
Cod LMI | B-II-a-A-18781 |
Modifică date / text |
Biserica Curtea Veche este cea mai veche biserică din București, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, în timpul primei sale domnii, între anii 1545-1554. Edificiul amplasat în centrul vechi al Bucureștiului, Lipscani, fosta Curte Veche, a servit timp de două secole drept loc de încoronare a domnilor Țării Românești. Biserica poartă hramurile Buna Vestire și Sfântul Anton.
Edificiul de plan treflat de tip sârbesc a fost influențat de biserica mănăstirii Cozia. Pronaosul are formă aproape pătrată, cu ferestre mari pe fațadele de N și S, fiind acoperit cu o boltă cilindrică. Naosul susține prin arce turla așezată pe un tambur circular în interior și cu 12 laturi în exterior. Turla e boltită cu o calotă sferică. Trecerea dintre pronaos și naos se face pe sub un arc dublu. Altarul are două absidiole care îl flanchează, proscomidia și diaconiconul. Biserica nu mai are pridvor.
La construcția bisericii a fost folosit contrafortul cu rol constructiv pentru prima dată în Țara Românească, de influență moldovenească. Fațada este realizată din cărămidă aparentă în câte 3 rânduri orizontale și două cărămizi așezate vertical pe benzile tencuite. La partea superioară, sub cornișă un rând de ocnițe din cărămidă aparentă. Cornișa este din cărămizi în formă de dinți de fierăstrău. Soclul este din cărămizi cu profil concav așezate pe muchie. Ancadramentul intrării datează din 1715.
În cadrul ansamblului bisericii este inclusă și casa parohială (cod LMI B-II-m-A-18781.02).