Bükkfalva
Wiki90
Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
|
|
|
|
Bucovăț, Timiș
În lumea de astăzi, Bucovăț, Timiș a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. De-a lungul timpului, Bucovăț, Timiș a câștigat o importanță mai mare în diferite domenii, de la știință, tehnologie, politică, până la cultură și divertisment. Acest articol își propune să exploreze în detaliu și critic diverse aspecte legate de Bucovăț, Timiș, pentru a oferi cititorului o viziune largă și îmbogățitoare asupra acestui subiect. Printr-o analiză profundă și riguroasă, căutăm să facem lumină asupra diferitelor aspecte ale Bucovăț, Timiș, abordând implicațiile, evoluția și repercusiunile sale asupra societății actuale.
| Bucovăț | |||
| maghiară Bükkfalva | |||
| — sat și reședință de comună — | |||
| |||
 Bucovăț (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 45°45′18″N 21°22′52″E / 45.75500°N 21.38111°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Timiș | ||
| Comună |  Bucovăț | ||
| SIRUTA | 158421 | ||
| Altitudine | 93 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 1.950 locuitori | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 307352 | ||
| Prezență online | |||
Modifică date / text  | |||
Bucovăț (maghiară Bükkfalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România.
Pe teritoriul localității au fost descoperite urme arheologice începând cu epoca fierului, dar mai ales din neolitic.
- sec. XVII-lea - există o primă atestare documentară a unei mici așezări, numită Beca („béka“- în maghiară înseamnă broască) formată de zece familii de români;
- desele inundații îi determină pe săteni să mute vatra satului pe actualul amplasament al Bucovățului;
- conform cercetătorului Remus Crețan, ultimul român care părăsește Beca inundabilă a fost Ștefan Hadeșan, în anul 1745;
Cronologie
- 1723 - satul se numea Bucova, aici stabilindu-se și familii venite din Oltenia, numiți de băștinași „țărani“, adică veniți din Țara Românească, iar strada pe care s-au așezat oltenii s-a numit „Ulița Țăranilor“;
- 1790 - biserica din Bucovăț cumpără cărți tipărite la Blaj (Ardeal): un „Penticostar“ (carte liturgică ce cuprinde cele 50 de cântări din cele 8 săptămâni cuprinse între ziua Sfintelor Paști și Duminica Tuturor Sfinților, Penticostar alcătuit de Sfântul Iosif Studitul, Arhiepiscopul Tesalonicului) și un „Triod“ (Trei cântări);
- 1909 - se înființează corul mixt din Bucovăț;
- 1924 - Bucovățul avea 878 de locuitori, primar fiind Ioan Vasiloni;
- 1926 - se întemeiază localitatea Bazoșu Nou cu coloniști ardeleni (46 de familii) pe locul unde se aflase o mai veche așezare, înființată la anul 1854, pe domeniul contelui Ludovic Ambrozy (Ambrozie);
- 1935 - Bucovățul avea 1.223 locuitori și 265 de case;
- 2007 - comuna Bucovăț a fost reînființată în baza Legii nr.374/2007, prin desprinderea de comuna Remetea Mare.
Instituții
- Instituții școlare
- Școala cu clasele I-VIII Bucovăț;
- Grădinița cu program normal Bucovăț.
- Instituții sanitare
- Cabinet medical: Bucovăț;
- Cabinet sanitar-veterinar: Bucovăț;
- Farmacie: Bucovăț.
- Instituții culturale
- Cămine culturale: Bucovăț și Bazoșu Nou;
- Baze sportive
- Terenuri de fotbal: Bucovăț și Bazoșu Nou.
- Ruga și alte manifestări cultural-religioase
- Ruga și hramul bisericii în localitățile: Bucovăț (23 aprilie - Sf. Gheorghe) și Bazoșu Nou (14 octombrie - Sf. Cuvioasa Paraschiva).