Wiki90.com

Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web

Scufundă-te în Wiki90, enciclopedia online care surprinde spiritul anilor 90. Cu un design care amintește de primele zile ale Internetului și un depozit bogat de cunoștințe, Wiki90 este portalul tău către nostalgie și învățare. Descoperă și retrăiește online momente emblematice dintr-o epocă de neuitat!

Insula Mare a Brăilei

În acest articol vom explora lumea interesantă a lui Insula Mare a Brăilei, de la origini până la relevanța sa astăzi. Insula Mare a Brăilei a fost un subiect de interes pentru mulți oameni de-a lungul istoriei, iar influența sa se extinde în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De la înființare, Insula Mare a Brăilei a stârnit dezbateri și reflecții, generând o mare varietate de opinii și perspective. Pe parcursul acestor pagini, vom aprofunda în cele mai relevante aspecte ale Insula Mare a Brăilei, analizând impacturile, implicațiile și posibilele dezvoltări viitoare ale acestuia. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie fascinantă prin lumea lui Insula Mare a Brăilei!

Insula Mare a Brăilei

Insula Mare a Brăilei, sau Balta Brăilei este o insulă de pe Dunăre, în județul Brăila, România. Ea are, în medie, 60 km lungime și 20 km lățime, cu o suprafață totală de 710 km².

La intrarea în județul Brăila, fluviul Dunărea se desparte în trei brațe: Dunărea navigabilă (în vest), Brațul Vâlciu (în mijloc) și Brațul Măcin (în est). Dunărea navigabilă împreună cu Brațul Măcin delimitează Insula Mare a Brăilei.

Între Dunărea Brațul Măcin și Brațul Vâlciu se află Insula Mică a Brăilei, denumită și Balta Mică a Brăilei, constituită, de fapt, dintr-o salbă de 7 insule, cu o suprafață de 9559 ha, din care 6566 ha pădure și 2921 ha luciu de apă (include 18 iezere), pe care se află și Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

În prezent, 681,3 km² (94,6% din suprafața Insulei Mari) sunt ocupate de terenuri agricole, din care 70,84 km² sunt irigate și protejate de un dig cu o lungime de 23,5 km. Pe insulă există două comune, Mărașu și Frecăței, care au aproximativ 5.000 de locuitori.

În anii 1950 și 60, în era comunistă, balta mare a Brăilei a fost desecată și îndiguită pentru a fi consacrată agriculturii, deși România nu ducea lipsă de pământ arabil, dar domina atunci ideea că „mlaștinile sînt inutile și nesănătoase” și că zonele umede, al căror rol nu era luat în considerare, trebuie să fie „asanate”, astfel încât factorii de decizie gândeau exclusiv inginerește și nu consultau hidrologii, biologii și ihtiologii; România nu a semnat convenția Ramsar (1975) decât după revoluție, la 25 ianuarie 1991. Pentru aceste lucrări a fost utilizată munca forțată a deținuților politici din Bărăgan (mai ales din lagărele Grădina, Lunca, Salcia, Stoienești și Vechea Strâmbă), dintre care mulți au murit aici. Terenul, care s-a dovedit a fi fertil în primii ani, a fost declarat un „succes al comunismului în România”.

Ecologie

În anul 2007, autoritățile din Brăila au eradicat o specie pe cale de apariție din Insula Mare a Brăilei: porcul de curte salbăticit, rezultat al împerecherii mistreților din Parcul Național Insula Mică a Brăilei cu scroafele domestice lăsate de țărani pe coclaurii dintre ape.

Vezi și

Note

  1. ^ „Dunărea Veche - Brațul Măcin”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Balta Mică a Brăilei”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Parcul Natural Balta Mică a Brăilei”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Ramsar.org - Zone umede de importanță internațională din România accesat la 19 mai 2016.
  5. ^ Holocaustul porcilor mutanti, 15 decembrie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 25 iulie 2016

Legături externe