Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
În lumea de astăzi, Islamul sunit a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru un spectru larg de oameni. De la experți în domeniu la cei care pur și simplu caută informații generale, Islamul sunit este un subiect care a captat atenția multora. Având în vedere impactul în creștere pe care Islamul sunit l-a avut asupra diferitelor zone ale societății, este crucial să înțelegem în continuare relevanța sa și modul în care ne afectează direct viața. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Islamul sunit, cu scopul de a oferi o viziune mai largă și mai completă asupra acestui subiect care a generat atât de multă dezbatere și interes astăzi.
Parte dintr-o serie despre |
Islam |
---|
|
|
Sunismul (în arabă: سني sunnii) este curentul religios majoritar al islamului care cuprinde 85% - 90% dintre musulmani. Celălalt curent, minoritar, este șiismul.
Îndeosebi izvoarele folosite pentru scrierea dreptului musulman disting curentele islamului. Suniții sunt de acord asupra patru izvoare de referință principale: Coranul (cartea revelată a profetului islamului Mahomed). Apoi, pentru cazurile ne evocate în mod direct de Coran, suniții utilizează cu prioritate faptele sale, apoi consensul jurisconsulților musulmani, apoi, în sfârșit, deducția juridică („Qiyas”) jurisconsultului, cu condiția ca ea să nu contrazică cele trei referințe precedente. Există și alte izvoare de referință potrivit școlilor sunite.
Cuvântul sunit derivă din „sunna”, care reprezintă linia de conduită a profetului Mahomed. Faptele sale au deci valoare de lege.
În sunism nu există cler. Imamul nu este un preot, ci un membru al comunității musulmane care conduce rugăciunea: el este „cel care se așează în față pentru a conduce rugăciunea” și nu este neapărat un teolog. În arabă, imamul înseamnă „șef” sau „conducător”, iar în sunism, este suficient ca șeful să fie musulman, înțelept, să cunoască stâlpii islamului și să fi învățat o mare parte din Coran pe de rost, pentru a fi în fruntea unei comunități, a unui stat. Muezzinul, cel care cheamă la rugăciune, nu este nici el preot.
Cele două sărbători sfinte autentice sunite sunt: