Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
În acest articol, vom aborda subiectul Literatura română umanistă, care a câștigat relevanță în ultima vreme datorită importanței sale în societatea noastră actuală. Literatura română umanistă a generat o mare dezbatere și a stârnit interesul multor oameni, datorită impactului său asupra diferitelor domenii ale vieții de zi cu zi. Pe parcursul acestui articol, vom explora diverse aspecte legate de Literatura română umanistă, de la originea și până la impactul său astăzi, cu scopul de a analiza în profunzime semnificația și influența acesteia asupra societății noastre. În plus, vom examina diferite perspective și opinii asupra Literatura română umanistă, pentru a oferi o viziune completă și obiectivă asupra subiectului. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și analiză despre Literatura română umanistă!
Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism -
Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
Literatura română umanistă se dezvoltă începând cu secolul al XVII-lea, prin figuri de cărturari cunoscători ai limbilor greacă, slavonă și latină, precum Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce care au activat in Moldova și Dimitrie Cantemir, Udriște Năsturel și stolnicul Constantin Cantacuzino, personalități din Muntenia.
Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce au fost cronicari moldoveni care, in spiritul umanismului, au cautat sa scrie despre istoria poporului român din dragoste de neam și din dorința de a educa poporul. Grigore Ureche a scris despre evenimentele istorice cuprinse intre anii 1359-1594. Miron Costin îi continuă opera scriind despre anii 1594-1661, iar Ion Neculce abordează anii 1661-1743. În timp ce Grigore Ureche și Miron Costin au studiat în Polonia, Ion Neculce a studiat in țară, aceasta observându-se in stilul oral și mai puțin elevat al operelor sale. Aceasta se observă cel mai bine in volumul său de legende "O samă de cuvinte".
Cronicarii munteni nu s-au remarcat în mod special prin talent literar.
Dimitrie Cantemir a fost o personalitate de rang european, iar din punct de vedere al activității literare, a fost autorul operei "Istoria Ieroglifică", în care procedeul literar principal este alegoria.
Imediat după apariția tiparului, s-au înființat centre de tipărire ale cărților laice și religioase. Un rol important l-au avut aici domnitorii care au construit școli sau biblioteci voievodale: Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir.
Activitatea cronicarilor moldoveni și munteni înscrie prima pagină în cultura română. În concepția lor, istoria este purtătoarea unor valori educative și de aceea principala lor preocupare este de a recupera trecutul prin scris.