Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Recea, Brașov. De-a lungul istoriei, Recea, Brașov a jucat un rol fundamental în societate, având un impact asupra vieții oamenilor în diferite moduri. De la origini și până în prezent, Recea, Brașov a fost obiect de fascinație, studiu și dezbatere, generând nenumărate opinii și perspective care ne îmbogățesc înțelegerea acestui subiect. Prin această analiză aprofundată și detaliată, vom explora cele mai relevante aspecte ale Recea, Brașov, aprofundând în importanța sa istorică, implicațiile sale contemporane și perspectivele de viitor pe care le deține pentru noi. Pregătește-te să pornești într-o călătorie de descoperire și cunoaștere despre Recea, Brașov!
Recea | |
— sat și reședință de comună — | |
Biserica Acoperământul Maicii Domnului | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Brașov | |
Coordonate: 45°43′52″N 24°56′34″E / 45.73111°N 24.94278°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Brașov |
Comună | Recea |
SIRUTA | 41747 |
Altitudine | 551 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 933 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 507180 |
Prefix telefonic | +40 x59 |
Prezență online | |
Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text |
Recea (în maghiară Vajdarécse) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 12 km depărtare de Făgăraș.
Recea de astăzi a rezultat prin comasarea așezărilor Vaida-Recea (în maghiară Vajdarécse, în germană Waywodretschen, în trad. „Recea Voivodală”) și Telechi-Recea (în maghiară Telekirécse), cunoscută și ca „Recea Telechiană”. Comasarea a avut loc după cel de-Al Doilea Război Mondial.
La recensământul (conscripțiunea) realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului greco-catolic de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vaida-Recea, erau recenzate 90 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vaida-Recea anului 1733, trăiau circa 450 de români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați în localitate trei preoți: Rád, Luka și Jene (Radu, Luca și Ene), toți trei neuniți (adică ortodocși). La Telechi-Recea erau recenzate 69 de familii, adică vreo 345 de români. Aici auu fost recenzați trei preoți neuniți: Gligorie, Iuon și Vaszilie. Numele localităților (Vajda-Récse și respectiv Teleki-Récse), precum și al preoților erau redate cu alfabetul limbii maghiare întrucât registrele recensământului urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.
La recensământul din 1930 au fost înregistrați la Vaida-Recea 670 locuitori, dintre care 652 greco-catolici, 10 baptiști, 6 ortodocși și 2 romano-catolici. La Telechi-Recea au fost înregistrați 688 locuitori, dintre care 480 greco-catolici, 200 ortodocși și 2 reformați.
Din Recea, prin satul Dejani, se poate ajunge, în circa 6-7 ore, în Curmătura Brătilei din creasta Munților Făgăraș, de unde există trasee spre Piatra Craiului și spre Iezer-Păpușa.
|
|
|