Reener Ländchen
Wiki90
Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
|
|
|
|
Reener Ländchen
În articolul următor va fi abordată problema Reener Ländchen, care este o chestiune de maximă importanță și relevanță astăzi. Reener Ländchen este un subiect care a stârnit interesul și atenția unui număr mare de oameni din întreaga lume, iar impactul său se extinde în diverse domenii ale vieții de zi cu zi. În acest sens, vor fi analizate diferite aspecte legate de Reener Ländchen, oferind informații detaliate și actualizate pentru a vă aprofunda înțelegerea. În plus, vor fi explorate diverse puncte de vedere și opinii ale experților în domeniu, cu scopul de a oferi o perspectivă largă și îmbogățitoare asupra Reener Ländchen.
Prin termenul de Reener Ländchen (în română Ținutul Reghinului) se înțelege ținutul etnografic săsesc din jurul Reghinului (denumit în dialectul săsesc Reen).
Aceste denumiri, având sufixul -land, sau formate cu substantivul Land, provin din concepția sașilor pentru teritorii delimitate natural, prin elemente geografice (în germană, Ländchen fiind diminutivul de la Land).
Descriere
Reener Ländchen este localizat în zona istorică a Țării Năsăudului (germană Nösnerland, în germană Nösen = Năsăud), fostă zonă săsească a sașilor din nordul Transilvaniei, sau al grupului de coloniști germani din Nordul Transilvaniei, situat între Petelea și Rodna, în care, înainte de 1944 majoritari erau sașii, în special pe văile Luț și Logig.
Reener Ländchen a ținut inițial de Principatul Transilvaniei, după desființarea sa a ținut de Pământul crăiesc iar din 1867 de partea ungară a Imperiului Austro-Ungar. După 1918 a intrat în componența României.
Localitățile ce formau Reener Ländchen erau următoarele:
- Batoș (Botsch)
- Dedrad (Deutsch-Zepling)
- Ideciu de Jos (Niedereidisch)
- Ideciu de Sus (Obereidisch)
- Logig (Ludwigsdorf)
- Petelea (Birk)
- Reghin (Sächsisch-Regen)
- Teaca (Tekendorf)
- Uila (Weilau)
La ordinul dat de Wehrmacht, pe 11 și 12 septembrie 1944, populația săsească din Reener Ländchen și din Nösnerland a fost evacuată. În jur de 90% din locuitori au ajuns în Occident, în Germania și Austria. În anii următori, circa o treime din cei evacuați s-au întors la casele lor, dar în multe localități dezrădăcinate, numeroase familii au rămas despărțite .
Dacă la începutul anului 1944, în cele 46 de localități din nordul Transilvaniei, aflate în jurul orașelor Bistrița (în germană Bistritz) (34 de localități) și Reghin (în germană Sächsisch Regen) (12 de localități) locuiau circa 35.000 de sași, în urma evacuării aproape complete din 1944, după al Doilea Război Mondial mai rămăseseră circa 6.000, iar în zilele noastre, mai locuiesc în zonă doar câteva sute.
Persoane care se ocupă de Ținutului Reghinului
- Klaus Birthler 2006 Co-founder of the cultural association „Reener Ländchen” and manager of teritorial database in the „Land of Reghin“
Note
- ^ „cosys.ro: Unități administrativ-teritoriale istorice și regiuni etnografice în sudul și estul Transilvaniei”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ siebenbuerger.de: Gedenktafel für Evakuierte aus Nordsiebenbürgen
- ^ Neuerscheinung: „Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen“ von Dr. Michael Kroner
Bibliografie
- Michael Kroner: Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei), 400 pagini, editor: Verlag Haus der Heimat, Nürnberg, 2009, ISBN-10: 3000288163; ISBN-13: 978-3000288166
Legături externe
| |||||||||||||||||||||
