Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
În acest articol, vom explora îndeaproape subiectul Târgșor, analizând numeroasele sale fațete și impactul său asupra societății moderne. Târgșor este un subiect care a captat interesul cadrelor universitare, experților și publicului larg, datorită relevanței sale în diverse domenii ale vieții de zi cu zi. De la influența sa asupra tehnologiei până la impactul său asupra relațiilor interpersonale, Târgșor a devenit un subiect care merită o examinare atentă și atentă. Pe parcursul acestui articol, vom aprofunda originile, evoluția și repercusiunile lui Târgșor, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și actualizată a acestui subiect fascinant.
Târgșor | |
Târgșor (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 44°53′21″N 25°55′36″E / 44.889125°N 25.926658333333°E | |
---|---|
Țară | România |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Târgșor a fost un oraș situat pe drumul care lega în evul mediu reședința principală a Țării Românești de orașele Gherghița, Buzău și Brăila; astăzi, acest oraș a dispărut, pe locul său aflându-se satul Târgșoru Vechi, lângă Ploiești. Locuitorii acestui centru urban au întreținut strânse legături comerciale cu cei din Brașov, unde sunt pomeniți în documente. Decăderea orașului a început în secolului al XVII-lea, odată cu ridicarea Ploieștilor. La sfârșitul secolului al XVI-lea, aici trăia un important negustor, Mihai din Târgșor, tatăl viitorului domn, Antonie Vodă din Popești. Vechea biserică domnească din oraș a fost transformată de Antonie Vodă în mănăstire (Mănăstirea Târgșor, cunoscută mai mult sub numele de Mănăstirea Turnu); din construcția ridicată la 1670, astăzi se mai văd doar ruinele, cărora li se mai adaugă alte două ruine de biserici.
Importanța rezervației arheologice de la Târgșor i-a determinat pe istorici să o numească „mica Troie subcarpatică”.