Wiki90
Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
|
|
|
|
Tardigrada
În lumea de astăzi, Tardigrada a devenit un subiect de mare importanță și relevanță. De la apariția sa, a captat atenția unui număr mare de indivizi, fie datorită impactului său direct asupra societății, fie datorită influenței sale în diferite domenii. Tardigrada a generat controverse, dezbateri și discuții, iar prezența sa continuă să genereze interes și curiozitate în cei care doresc să înțeleagă în continuare sensul și domeniul de aplicare. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Tardigrada, de la originea sa până la evoluția sa în prezent, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și cuprinzătoare asupra subiectului.
| Tardigrada | |
|---|---|
| |
| Hypsibius dujardini | |
| Clasificare științifică | |
| Domeniu: | Eukaryota |
| Regn: | Animalia |
| Subregn: | Eumetazoa |
| Supraîncrengătură: | Ecdysozoa |
| Încrengătură: | Tardigrada Spallanzani, 1777 |
| Clase | |
Modifică text  |
|
Tardigradele sunt animale nevertebrate de dimensiuni foarte mici, 1,5 - 0,1 mm lungime. Larvele de abia eclozate au până la 0,05 mm. Tardigradele sunt răspândite pe tot globul, de la 6000 m înălțime în Munții Himalaya până la 4000 metri în adancimile Pâmântului. Aceste animale pot fi găsite în sol și nisip umed, în apele dulci stătătoare sau lin curgătoare, mai rar în mediul marin. Însă, cel mai des tardigradele au fost observate printre asociațiile licheni și mușchi .
Tardigradele sunt capabile să supraviețuiască în condiții extreme, la temperaturi de -273 °C și +151 °C, și își păstrează vitalitatea circa un deceniu fără apă .
Descriere
Capul nu este delimitat de restul corpului scurt, alcătuit din 4 segmente și înzestrat cu 4 perechi de picioare nearticulate ce se termină cu gheare. Cuticula conține chitină și are loc năpârlire periodică. Datorită dimensiunii, aparatul circulator și respirator lipsesc.
Referințe
- ^ C.Michael Hogan. 2010. Extremophile. eds. E.Monosson and C.Cleveland. Encyclopedia of Earth. National Council for Science and the Environment, washington DC
- ^ Goldstein, B. and Blaxter, M. (). „Quick Guide: Tardigrades”. Current Biology. 12 (14): R475. doi:10.1016/S0960-9822(02)00959-4.
- ^ Becquerel P. (). „La suspension de la vie au dessous de 1/20 K absolu par demagnetization adiabatique de l'alun de fer dans le vide les plus eléve”. C. R. Hebd. Séances Acad. Sci. Paris. 231: 261–263.
- ^ Radiation tolerance in the tardigrade Milnesium tardigradum
- ^ Crowe, John H.; Carpenter, John F.; Crowe, Lois M. (). „The role of vitrification in anhydrobiosis”. Annual Review of Physiology. 60. pp. 73–103. doi:10.1146/annurev.physiol.60.1.73. PMID 9558455.
Bibliografie
- Doghel, V. A. Zoologia nevertebratelor. Manual pentru studenții fac.de biol:Trad. din l. rusă de L.F. Voloșciuc și I.V. Melian -Ch.: Lumina, 1989. - 600 p. ISBN 5-372-00405-3
Legături externe
Materiale media legate de Tardigrada la Wikimedia Commons- Un animal cvasi-indestructibil, tardigradul, ar putea proteja ADN-ul uman de razele X, 20 septembrie 2016, R. M., science.hotnews.ro
- Tardigrada sau ursul de apă – cel mai rezistent animal de pe Pământ. Poate trăi și în spațiu, 06 octombrie 2018, CeSpun.Eu
