Zaharia Carcalechi
Wiki90
Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
|
|
|
|
Zaharia Carcalechi
În zilele noastre, Zaharia Carcalechi este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societatea actuală. Relevanța și impactul său sunt evidente în diferite domenii, de la politică la viața de zi cu zi a oamenilor. A devenit un punct cheie pe agenda publică, conducând discuții și acțiuni în căutarea soluțiilor. Zaharia Carcalechi a captat atenția experților și a cetățenilor deopotrivă, motivând cercetări, demonstrații și schimbări semnificative în modul în care oamenii percep și acționează asupra acestei probleme. În acest articol, vom explora într-o manieră detaliată și obiectivă diferitele perspective și aspecte legate de Zaharia Carcalechi, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra importanței sale în societatea noastră.
| Zaharia Carcalechi | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1784  Oradea, Monarhia Habsburgică |
| Decedat | 1856 (72 de ani) București, Țara Românească |
| Cetățenie |  Țara Românească |
| Ocupație | editor |
Modifică date / text  | |
Zaharia Carcalechi (alternativ Carccalechi, Karkaleki) (n. 1784, Oradea -- d. 1856, București) a fost un ziarist și tipograf român de origine macedoromână.
Biografie
Zaharia Carcalechi s-a născut la Oradea în familia unui negustor macedoromân care s-a mutat ulterior la Brașov. Zaharia s-a stabilit la Buda unde a deschis o o librărie și a editat ca tipograf, cu ajutorul Imprimeriei Universității din capitala Regatului Ungariei, numeroase cărți și lucrări în limba română. Ele au avut ca destinație atât întregul spațiu al Transilvaniei, cât și Țara Românească și Moldova. A sprijinit tipărirea unei culegeri de maxime ecleziastice și filozofice, precum și o culgere care conținea notele de călătorie ale lui Dinicu Golescu.
La Buda a condus și a editat cea mai veche revistă literară în limba română „Biblioteca românească”, apărută la Buda în 1821. Revista conținea materiale de istorie, literatură și de propagandă culturală și articole al căror scop era popularizarea științei, îndrumări practice și varietăți. Revista a circulat în principatele românești și în Transilvania, Zaharia Carcalechi beneficiind de un important suport financiar din partea lui Emanoil Gojdu, mare mecena al tipăriturilor în limba română din Buda.
- „Bibliotecă romanească”, sau Adunări de multe lucruri folositoare, întocmită în 12 părți, întâia oară tălmăcită de prea învățați bărbați, și tipărită pentru neamul romanesc prin Zaharie Carcalechi, izvoditoriul acestei biblioteci. Partea IV. Cu închipuirea prințipului Stefan celui Mare. La Buda. În Crăiasca Tipografiei a Universitatei Ungariei. 1830.
- ”Calendariu pe anul de la nașterea Domnului Dumnezeului și Mântuitoriului nostru Iisus Hristos 1818, ce se cuprinde din 365 de zile. Întocmit pe gradurile și clima Ungariei, Transilvaniei, Moldaviei, și Ugrovlahiei. ” Cu toată cheltuiala d(omnului) Zaharie Carcalechi. La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei.
A condus „Vestitorul Romînesc”, din 1837 până în 1855.
Note
- ^ a b Florian Dudaș: Românii din Oradea în epoca luminilor, vol. I, Oradea, 1996, p. 74.
- ^ Ioan Horga: Mediatori culturali ai Europei Centrale din Epoca Luminilor: comercianți aromâni, în Analele Universității din Oradea, Istorie-Arheologie, Tom XIII, 2003, p. 32.
- ^ Emanoil Gojdu. Bicentenar, Editura Academiei Române, București, 2003, p. 36.
- ^ Tipărituri românești
- ^ Tipărituri vechi
- ^ Portretul lui Zaharia Carcalechi era folosit ca sperietoare de Constantin Mille
Bibliografie
- Lucian Predescu: Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999 ISBN 973-9399-03-7
Legături externe
- ro Macedoromânii din Bihor, oameni și fapte Arhivat în , la Wayback Machine. - de Gabriela Ananie, accesat în 27 august 2016
| Control de autoritate |
|  |
|---|