Vukovarský ostrov
Vukovarska Ada
Island of Vukovar
Isla de Vukovar
Wiki90
Wiki90: Enciclopedia stilului anilor 90 pe web
|
|
|
|
Insula Vukovar
În lumea de astăzi, Insula Vukovar este un subiect care a căpătat o mare relevanță și a captat atenția diferitelor sectoare. De la mediul academic până la cel de afaceri, Insula Vukovar a devenit un subiect de discuție constantă și interes crescând. De-a lungul timpului, Insula Vukovar s-a dovedit a avea un impact semnificativ asupra societății, generând dezbateri și reflecții care transcend granițele și culturile. În acest articol, vom explora în profunzime fenomenul Insula Vukovar, analizând implicațiile și influența acestuia asupra lumii de astăzi.
| Insula Vukovar | |
 Ostrov (na leteckém snímku na levé straně od řeky Dunaje) a město Vukovar | |
| Geografie | |
|---|---|
| Poziție | Fluviul Dunărea |
| Ocean/Mare | Dunărea  |
| Coordonate | 45°20′50″N 19°02′00″E / 45.3472°N 19.0333°E |
| Țară | |
| Croația / Serbia | |
Modifică date / text  | |
Insula Vukovar (în croată Vukovarska ada, în sârbă Вуковарска ада) este o insulă disputată de pe fluviul Dunărea. Insula este situată în apropierea orașului croat Vukovar.
Istoric
Pe timpul existenței Iugoslaviei, insula Vukovar făcea parte din Croația. În timpul Războiului Croat de Independență, Armata Populară Iugoslavă și forțele paramilitare sârbești au ocupat insula.
În 1991, Croația și-a declarat independența. Decizia Comisiei de Arbitraj Badinter a fost că frontierele între fostele republici iugoslave ar trebui să devină granițele dintre noile țări, dar insula a rămas sub control sârb, la fel cum erau la acea vreme și alte părți ale Oblastului Autonom Sârb Slavonia Orientală, Baranja și Syrmia de Vest (estul Croației).
După acordul de pace din 1998, Slavonia Orientală, Baranja și Syrmia de Vest au fost retrocedate Croației, dar insula Vukovar a rămas sub ocupație militară sârbă. O situație similară s-a petrecut și cu insula Šarengrad.
În 2004, Serbia și-a retras majoritatea armatei de pe insulă, dar poliția sârbă a preluat controlul complet al frontierei abia în 2006.
În 2006, plajele insulei au fost deschise publicului pentru prima dată de la Războiul Croat de Independență. Insula este întreținută de Športsko-ribolovno društvo „Dunav” (Societatea Sporturilor de Recreere „Dunărea”) din Vukovar. Cu toate acestea, cetățenii croați nu își pot vizita fostele proprietăți de pe insulă.
O parte a acordurilor de pace a constituit-o înțelegerea pe termen scurt care stipula că statul croat va controla partea vestică, iar cel sârb partea estică a Dunării. Poziția oficială a Serbiei este că decizia Comisiei de Arbitraj Badinter nu este validă și că înțelegerea pe termen scurt dintre Croația și Serbia va deveni viitoarea graniță dintre cele două țări, deoarece insula Vukovar, fiind mai aproape de țărmul sârbesc, este parte a Serbiei. Pe de altă parte, poziția oficială a Croației este că decizia Comisiei de Arbitraj Badinter este finală și fără drept de apel, iar insula este teritoriu croat.
Referințe
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Ejil.org: Decizia Comisiei Badinter Arhivat în , la Wayback Machine. - Accesat la data de 25 februarie 2011
- ^ sr Prosvjeta: Uskoro trajekt Vukovar - Bač Arhivat în , la Wayback Machine. : „Na sastanku je, pored ostalog, postavljeno i pitanje ko iz SCG kontroliše granicu sa Hrvatskom. Bogunović je rekao da vojska to ne čini već više od dve godine, a na njihovom mestu je policija Bača na razdaljini od oko 40 kilometara i Centar za carinu u Bačkoj Palanci.” Publicat în 2005 - Accesat la 25 februarie 2011
- ^ hr Jutarnji list: Srpska vojska povukla se s granice s Hrvatskom Arhivat în , la Wayback Machine. Publicat pe 30 octombrie 2010 - Accesat la data de 25 februarie 2011
- ^ hr Dnevnik: Vukovarska Ada nakon 16 godina otvorena za kupanje - Accesat la data de 25 februarie 2011
- ^ hr Vjesnik: Lani na adi izbrojali 130.000 kupača - Accesat la data de 25 februarie 2011
- ^ hr Vjesnik: Harta insulei și înțelegerea provizorie - Accesat la data de 25 februarie 2011
- ^ M. Vuksanović; T. Markotić (). „Ko muti Dunav” (în sârbă). Novosti.rs. Arhivat din original la . Accesat în .
